// Religie // Sufletul intre rai si iad

Daca multe alte obiceiuri si tradiþii par sa fi slabit, sa se fi degradat sau chiar sa fi disparut, obiceiurile si manifestarile þaranului roman in legatura cu moartea omului si cu asistarea trupului si a sufletului sau dupa moarte par sa se fi pastrat mult mai bine, mai deplin, cel puþin in coordonatele lor esenþiale. Desigur, nu intotdeauna oamenii sunt constienþi de intreaga semnificaþie pe care o transmit gesturile si manifestarile lor. Totul depinde mult de apropierea de Biserica si de practicarea unei vieþi cat mai atasate de randuiala pe care aceasta o propovaduieste, de efortul de a adauga o cercetare personala si de a reflecta la tainele existenþei.

Unghiul de abordare in aceasta lucrare a fost cu precadere teologic. Alte si alte interpretari, din ce in ce mai aprofundate, se pot eventual adauga. Nu in ultimul rand, este de luat aminte la extraordinara forþa plastica prin care oamenii locului reusesc sa-si exprime credinþele in legatura cu parcursul sufletului dupa moarte, pana la 40 de zile si dincolo de ele, intru vesnicie. Remarcabil este faptul ca aceasta forþa plastica isi are radacinile intr-un conþinut spiritual coerent, de o mare profunzime si acurateþe, rezultat al unei trairi crestine firesti.